doamna dansează din minut în minut
o să–ți lase garsoniera
să te ghiftuiești și să uiți
așa vor oamenii, când se întreceau la televizor
ceva te-a smuls
eviți sa cazi în genunchi să ți se întâmple
dar veghează peste pustietate
orga aia, te-am auzit de copil
citești și te uiți la televizor uriașule
dar veghează peste masură
un crampon la coaste
cățelul e mort în pădure
am adus ligheanul
să plângi
Daca, in cateva randuri, m-a nemultumit receptivitatea zero a cronicarilor nostri la aparitii editoriale de prim ordin, corect e sa spun ca in cazul poemelor Cosminei Morosan critica de intampinare si-a dovedit functionalitatea. Un val de cronici, majoritatea entuziaste, escorteaza versurile "clubiste" ale tinerei autoare, confirmand publicului ca e vorba de un poet veritabil, si nu de „o studenta ambitioasa la litere”, o visatoare. Iar ultima reduta cade acum…
Cătălin Lazurca
23:21:13, miercuri, 25-01-2012